O femeiefloare în primăveri; înveşmântânde visuri cu gust de verde-albastru

blogul unei Camelii

Motto: Lumea unei femeifloare, cuvânt poetic şi suav prin excelenţă, dar perisabil, va avea întotdeauna unitatea corolei şi forma petalelor ei; lumea unei femeifloare nu o vei putea cunoaşte decât dacă adevărul tău e dragostea.


O femeiefloare în anotimpuri are acea privire de copil fără încătuşări iar în ochii ei poţi citi poveşti nescrise, dintr-o femeiefloare, înfăşurate strâns în faldurile intime ale sensibilităţii, se ivesc neîncetat litere pentru care tainele au dispărut, o femeiefloare mai are încă urme de zăpadă în păr pe lângă care zboară nişte fluturi albaştri, are nişte crengi uscate şi câteva petale ofilite ale florilor cândva rostitoare de nu-mă-uita,  în nişte şuviţe ceva încâlcit ce ar aduce cu nişte aţe de înălţat zmeie, deşi te-ai putea întreba de nu sunt totuşi rămăşiţe ale unor sfori din aşchii ale vreunei fantoşe, iar pulberea aceea de un alb-perlat, nu, nu e a zilelor ei de nisip, precum le…

Vezi articolul original 1.770 de cuvinte mai mult

8 gânduri despre &8222;O femeiefloare în primăveri; înveşmântânde visuri cu gust de verde-albastru&8221;

  1. Vântul de iunie m-a purtat înspre tărâmul tău, asemenea unui fluture de vară. Ştii că sufletului tânărei de douăzeci de ani este zămislit din dor, dor de oameni, de clipe, de gesturi?

    Apreciază

  2. N’ai citit tot, dacă îmi laşi urmă p’aici.

    Later edit
    Mulţumesc pentru ea,pentru urmă, pentru ritualul florilor, dacă l’ai avut cândva, şi îţi doresc să îţi încorporezi vara, să îţi fie aşa, ca o iubire.

    Apreciază

Lasă un comentariu