Urmă de vis în praf de corn de inorog


Motto: Şi de ar fi ştiind, i-ar fi spus, în visul ei şi al lui,  că  îi va fi cu putinţă să nu se lase pradă disperării…să nu se mai agaţe cu mâinile de ceea ce ar fi vrut să plece din viaţa ei, căci dacă asta e întâmplarea, e toată cu un rost…şi într-o zi paşii rătăcirilor îşi vor auzi drumul spre înapoi…şi că puterea e înlăuntrul ei. Şi să nu se mai amăgească…nu există alt timp în afară de cel de acum şi nu înspre vreun alt încotro trebuie să mai privească a căutare, căci nu va găsi ceva ce nu ar putea şti.

Şi că ceea ce caută, deja cunoaşte.

 

Ştiai că inorogul e un animal solitar, făcut din gânduri spiralate? ca şi treptele turnului din piatră de amurg de vise…i-ar fi trebui mâna ta ca să spulbere, una câte una, neliniştile singurăţăţilor de a fi fost doar ea…legenda spune că trăieşte în pădurile acelea ascunse din lăuntrul nostru, acelea în care ne căutăm înţelesurile…răspunsurile pe care nu le dădusem întrebărilor potrivite…întrebările cărora le răspunsesem demult, doar că le rostisem cu glas de tăcere; le şoptisem în gând…şi că îl vei vedea atunci când se va întoarce; şi o va face când noi, fiinţele telurice din praf celest, desfidătoare de anateme, ne vom atinge în puritate sufletele…

Ştiai că niciodată toamnei nu îi va fi dat să iubească iarna? iar timpuri încă nenăscute pentru voi nu sunt; nu ai cum să o trăieşti acolo… nu existaţi…vă atingeţi doar  în vis. Ştii că în vis ne întoarcem în sine? suflete de cleştar pure şi transparente, lăsând lumina să treacă; opaluri halucinante…ai privit vreodată printr-un cristal de cuarţ? vei vedea ca printr-un efect de prismă, o aură…sufletele de cleştar sunt învăluite într-o aură, iar când te privesc, văd înlăuntrul tău; îţi vorbesc în cuvinte neştiute, atingându-te în litere născocite aievea pentru tine…ţie poate îţi va părea cu neputinţă să le silabiseşti…şi ţi se va întâmpla să vrei să pleci; nu ţi se vor împotrivi…şi te vor purta de mână până la hotarele fiinţei lor, unde îţi fusese sălaşul; în cel mai sacru lăcaş…

…nu poţi face  să stea ceea ce este făcut să plece.

Sufletele de cleştar îţi vor spune că visul, odată devenit realitate, trebuie trăit…cât îi e dat să fie vis, te poartă ca drum al urmelor de paşi…ştii că purtăm în noi toate străbaterile ce alţii ne-au fost…şi îţi arată  conturul unui chip a ceva ce ţi-ai dori să îţi fie întrupare; este dorinţa…din acea clipă neliniştile îţi devin metafizice, te înlănţuie tenebre şi te strivesc şi unghiile ţi le înfigi a urlet în carnea sufletului.

Ştii ce se întâmplă intr-un final de fantezie? dragostea chiar şi în vise are un sfârşit şi consimţi fără de împotrivire inevitabilul, chiar dacă o vreme ţi-a fost evadare şi refugiu; era locul tău pe care ochii altora nu îl puteau vedea…iar atunci când îi vezi finalul, ca un fel de am văzut sfârşitul înainte de a începe poţi păstra povestea neatinsă de înşelătoarea himeră a amăgirii că unor întâmplări nu le este dat să se întrupeze în trăiri…o păstrezi în virtualitatea visului; nefiinţată, existenţa ei pare a fi atât de reală…deşi imposibil de atins, paradoxal…iar singurul loc în care o putem face este acolo unde nu există; în vis.

Ştii cât te oglindeşte iubirea în celălalt? ştiu că o face în tine însuţi…şi chiar şi atinsă undeva, în imaginar, trăieşte;  himeră, plăsmuită din dorinţele tale.

Te-a invocat în şoaptă; te-a căutat în trupul visului…îşi făurise nişte rune din jad şi cristal; s-a gândit că îi vor arăta drumul…doar că nu ştia a citi în ele, iar timpul o sfâşia nemilos…căuta cu înfrigurare răspunsuri şi poate că i se va întâmpla ca într-un târziu să înţeleagă că nu ar mai avea ce face cu ele; nu ar fi decât vânare de vânt…iar cineva îi spusese să se teamă de runa albă; era cea a nedesluşirilor.  Nu ştia unde îţi este malul; răscolea încă printre valuri, răvăşindu-le…nici unul nu venea să o poarte; nu ştia a-i recunoaşte urma…şi în timp ce păşea pe nisipul ţărmului ei prea îndepărtat, gândea că vremea voastră va fi atunci când se va întoarce unicornul. Încă mai credea…

…că se va întâmpla.



Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Urmă de vis în praf de corn de inorog&8221;

  1. da… finalul fanteziei poate coincide cu sfarsitul dragostei… chiar si a celei din vis…
    in real insa… dragostea nu are inceput… si cu atat mai sigur nu are sfarsit… pentru ca ea este din Dumnezeu… si Dumnezeu este vesnic…
    ea insa.. dragostea… are fluctuatile si modificarile ei… cu atat mai tensionante cu cat sunt mai eliberatoare…
    nu stiam de inorog… poate pentru ca nu ne-am intalnit in nici un fel… el prin padurile lui… eu prin gandurile mele… el mai singuratic… eu fugind de singuratate… si cuibarindu-ma fara sa ma ascund in sufletul care vrea sa ma primeasca…

    • Nu ştiai de inorog, Oovi?E un simbol…al speranţei, cea rămasă pe fundul cutiei Pandorei; celelalte lucruri aflându-se acolo întorcându-se la zei…un simbol al neprihănirii…al fragilităţii şi vulnerabilităţiii…al dragostei.
      Ştiu că iubirea este esenţa creştinismului şi că ea nu va pieri vreodată. Şi mai ştiu că noi suntem dragoste; ne cuvântăm în atingerile trupului sufletului celuilalt, în tăcerea urmelor celui din lăuntrul tău după care ştii a-l recunoaşte, în rostirea trăirii culorii încă nevăzute, a străbaterilor nedesluşitei taine în care sufletele păşesc cu tălpile desculţe prin auzitul crescând al înfioratului dor de vis.
      Fiinţe de pe pământul acesta cred în întoarcerea inorogului…e o metaforă a ceea ce căutăm, Oovi…o metaforă a adevărului, a iubirii şi a purităţii…

  2. … da, doar că noi continuăm să iubim, acea fiinţă, a viselor noastre, doar pe aceea o iubim mereu, iar ea ni se înfăţişază sub alte chipuri, sub alte forme materiale… apoi şi acea fiinţă poate dispărea, dar o înlocuim mereu cu altceva, care doar nouă, în sinea noastră, ne e dat să dorim… şi dorim…

    • „Ea îţi este cunună; îţi este încununarea dorinţelor…ţi-ai purtat bătăliile pentru a o putea avea. Nu are nici început şi nici sfârşit…E doar întregul cosmosului cerului şi al pământului; uniunea întregului cerului ei cu cel al pământului întru credinţa dragostei; treptele trupului ei sunt cele pe care le urci întru desăvârşirea lumii tale când îţi va fi timpul împlinirii de ea…în care lăcaş fi-îţi-va…şi refugiu şi adăpost de furtună, departe de dezlănţuirile şi zbuciumurile ce te înconjură şi te împresoară.
      Ea te va locui şi în ea îţi vei găsi aleanul şi mângâierea şi atingerile ei îţi vor da forţa universului ei de a lupta cu stihiile lumii întregi, de vor veni, cândva, ameninţător, să te spulbere.
      Din ea vei porni şi la ea te vei întoarce, căci îţi este înlăuntrul tău…încercuirea…şi de ea nu vei putea scăpa decât dacă o vei smulge din tine…sfârtecându-te…Altfel nu vei putea evada. Eşti prizonierul dragostei ei; ţi-a luat dragostea în stăpânire; eşti stăpânul inimii ei.
      Este dorul tău când eşti beteag de ea; atunci când o cauţi şi sufletul îţi şchioapătă de negăsirea ei…şi în străfunduri îţi e albastru…iar uneori îţi este durere înainte de a-ţi fi împlinire…îţi poate fi neputinţă de atins deşi îţi este vis…Dar noaptea zbori şi o trăieşti a gând.
      Vis de opal”.

      Este un fragment dintr-o poveste, Ciprian…suflet visător…despre ea…oricare ar fi acea ea….dorinţă sfâşietoare atunci când nu iţi e dat să o atingi…şi după care sufletul tâu tânjeşte. Un chip al dorinţei…atunci când o vei întâlni, vei şti a o recunoaşte.

    • Ce ne-am putea dori? Să rămânem aproape, ascultându-ne sufletele, noi, cei care ne-am auzit demult, acum o vreme, printre atâţia alţii…şi ne-am luat, şi ne-am pus într-un loc unde ne-am păstrat de atunci…şi mult timp de acum încolo aş vrea să o facem.
      Îţi mulţumesc pentru cuvintele spuse din suflet, Zbor de fluture!
      Un pupic zâmbind de drag!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s